Redobandire cetatenie romana 2026 - cine poate solicita, acte si depunerea dosarului

Daca ai fost cetatean roman sau esti descendentul unui fost cetatean roman, primul lucru de stabilit este daca cererea ta se incadreaza la art. 10 sau art. 11 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991. Cele doua situatii nu sunt identice, iar gradul de rudenie si modul in care fostul cetatean a pierdut cetatenia sunt esentiale.

Cererea se formuleaza in limba romana si se depune personal. In Romania poate fi depusa la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie, iar cererile intemeiate pe art. 10 si 11 pot fi depuse si la misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din statul in care solicitantul are domiciliul ori resedinta legala.

Cine poate redobandi cetatenia romana prin art. 10 sau art. 11?

Redobandirea in baza art. 10

Art. 10 permite acordarea cetateniei romane persoanelor care au pierdut cetatenia romana, precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv, daca sunt indeplinite conditiile legale aplicabile. Regula se aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si descendentilor lor pana la acelasi grad.

Cetatenia poate fi redobandita cu pastrarea cetateniei straine si cu stabilirea domiciliului in Romania sau cu mentinerea domiciliului in strainatate.

Redobandirea sau acordarea in baza art. 11

Art. 11 se adreseaza persoanelor care au fost cetateni romani, dar au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor ori carora cetatenia le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentilor acestora pana la gradul III inclusiv.

Practic, descendentul poate ajunge, dupa caz, pana la parinte, bunic sau strabunic ca fost cetatean roman. Faptul ca ai un ascendent nascut pe un teritoriu care a apartinut candva Romaniei nu trebuie confundat automat cu dovada cetateniei romane: dosarul trebuie sa permita stabilirea situatiei juridice si a legaturii de rudenie.

Ce conditii trebuie sa indeplinesti?

Pentru art. 10, legea trimite la conditiile prevazute de art. 8 alin. (1) lit. b)-e), iar pentru art. 11 la lit. b), c) si e). Acestea privesc, dupa caz, loialitatea fata de statul roman si lipsa actiunilor impotriva ordinii de drept ori securitatii nationale, implinirea varstei de 18 ani, buna comportare si lipsa condamnarilor care fac persoana nedemna de cetatenia romana; pentru art. 10 este aplicabila si conditia prevazuta la lit. d) privind mijloacele legale pentru o existenta decenta.

Autoritatea Nationala pentru Cetatenie poate solicita informatii si inscrisuri suplimentare pentru a verifica daca toate conditiile sunt indeplinite. Acordarea sau redobandirea se poate dispune numai atunci cand exista certitudine asupra indeplinirii conditiilor legale.

Trebuie sa dovedesti ca stii limba romana?

Da, pentru cererile formulate in baza art. 10 si 11 exista in prezent o conditie privind cunoasterea limbii romane, cu exceptiile prevazute expres de lege.

Dovada se poate face prin certificat de competenta lingvistica de minimum nivel B1, eliberat de institutiile prevazute de lege, sau prin copia legalizata a foii matricole care atesta studiul pentru minimum 3 ani in limba romana, in conditiile aplicabile documentului.

Nu au obligatia de a face aceasta dovada persoanele care au fost ele insele cetateni romani si solicita redobandirea potrivit art. 10 sau 11, precum si persoanele care au implinit 65 de ani la data depunerii cererii.

Exista si o regula tranzitorie importanta in 2026. Pentru cererile art. 10 si 11 formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 14/2025, persoanele care trebuie sa prezinte certificatul lingvistic il pot depune in termenul tranzitoriu stabilit de lege. OUG nr. 16/2026 a mentinut posibilitatea depunerii certificatului in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 14/2025, iar eConsulat indica pentru completarea dosarului data de 14 martie 2027.

Ce acte sunt necesare pentru redobandirea cetateniei?

Lista exacta depinde de art. 10 sau 11, de gradul de rudenie, de tarile in care au fost emise documentele, de cetateniile si resedenta solicitantului si de existenta copiilor minori. Pentru dosarele consulare, documentele oficial indicate includ, dupa caz:

• pasaportul, in original si copie legalizata, cu traducere legalizata in limba romana daca este cazul;
• buletinul sau cartea de identitate emisa de statul de provenienta, in forma ceruta;
• certificatul de cazier judiciar din strainatate, apostilat sau supralegalizat si tradus legalizat, dupa caz;
• caziere din fiecare stat a carui cetatenie o detine solicitantul si, daca are resedenta legala intr-un alt stat, inclusiv cazierul emis de statul de resedinta, potrivit instructiunilor eConsulat;
• actele de stare civila privind nasterea, casatoria si divortul solicitantului, dupa caz;
• actele de stare civila ale ascendentilor prin care se construieste legatura cu fostul cetatean roman;
• actele privind decesul ascendentilor, unde sunt necesare;
• actele de nastere ale copiilor minori inclusi in cerere;
• documentele privind schimbarile de nume sau prenume, daca exista diferente intre acte;
• acordul parintilor pentru dobandirea cetateniei de catre copiii minori, daca este cazul;
• consimtamantul minorului care a implinit 14 ani, daca este cazul;
• dovada cunoasterii limbii romane, daca solicitantul nu se incadreaza intr-o exceptie.

Comisia pentru cetatenie poate solicita si alte inscrisuri necesare solutionarii, inclusiv documente care dovedesc in mod cert cetatenia romana detinuta anterior de solicitant sau de ascendentul invocat.

Cat de recente trebuie sa fie actele de stare civila?

Legea actuala prevede ca dovada starii civile se face, dupa caz, prin extrase originale eliberate cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii, insotite de copiile legalizate ale certificatelor si cu respectarea regulilor de apostilare sau supralegalizare.

Alternativ, pot fi folosite extrase multilingve originale eliberate potrivit Conventiei nr. 16 de la Viena, tot cu cel mult 2 ani anterior depunerii. Pentru aceste extrase multilingve, eConsulat precizeaza ca nu sunt necesare traducerea si apostilarea/supralegalizarea.

Daca solicitantul sau ascendentii au avut mai multe casatorii ori schimbari de nume, trebuie pregatit lantul documentar care explica aceste modificari. Diferentele neexplicate intre nume, prenume, locuri sau date din documente pot necesita acte suplimentare.

Actele straine trebuie apostilate sau supralegalizate?

Ca regula, actele intocmite sau legalizate de autoritati straine folosite pentru dovedirea conditiilor de cetatenie trebuie sa respecte cerintele legale de apostilare sau supralegalizare, dupa caz. Exceptiile rezulta din tratatele aplicabile si din tipul documentului, cum este cazul anumitor extrase multilingve.

Daca documentele tale necesita supralegalizare, poti consulta separat procedura pentru supralegalizarea actelor romanesti pentru a intelege diferenta dintre apostila si supralegalizare. Pentru dosarul de cetatenie trebuie insa respectate cerintele aplicabile fiecarui document si statului emitent.

Unde depui dosarul de redobandire?

Cererea se formuleaza in limba romana, se adreseaza Comisiei pentru cetatenie si, potrivit legii, se depune personal la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Pentru cererile intemeiate pe art. 10 si 11 exista si varianta depunerii la misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din statul pe teritoriul caruia solicitantul are domiciliul sau resedinta legala. Consulatul transmite ulterior cererea Comisiei pentru cetatenie din cadrul ANC.

Prin eConsulat poti pregati solicitarea pentru serviciul consular, completa datele si incarca documentele pentru verificare, dar procedura nu se finalizeaza exclusiv online: solicitantul trebuie sa se prezinte personal pentru depunere si formalitatile obligatorii.

Se iau amprente la depunerea dosarului?

Da. Pentru cererile de acordare sau redobandire depuse incepand cu 1 septembrie 2024 se preiau obligatoriu imaginea faciala si impresiunile digitale a doua degete, in conditiile legii.

Regula se aplica si copiilor care au implinit 14 ani si sunt inclusi in cererea parintelui. Pentru minorii sub 14 ani inclusi in cerere se preia imaginea faciala. Din acest motiv, eConsulat precizeaza ca este obligatorie prezenta minorilor inclusi in cerere.

Cat costa redobandirea cetateniei romane?

eConsulat indica, pentru cererile art. 10 si art. 11, ca de la 1 septembrie 2024 se achita 18,10 euro sau echivalentul in moneda locala, atat pentru titular, cat si pentru fiecare copil minor inclus in cerere, reprezentand contravaloarea cardului de cetatenie.

Pentru depunerea prin consulat, serviciile consulare efectuate in vederea completarii dosarului, precum legalizarea copiilor si traducerilor ori autentificarea declaratiilor, sunt indicate de eConsulat ca fiind prestate gratuit in cadrul acestei proceduri. Pot exista insa costuri externe pentru obtinerea, traducerea, apostilarea sau supralegalizarea unor documente de la alte autoritati ori prestatori; acestea nu trebuie confundate cu taxa oficiala pentru cardul de cetatenie.

Cum sunt inclusi copiii minori in dosar?

Cererea privind dobandirea cetateniei de catre copilul sub 18 ani se depune, in conditiile art. 10, odata cu cererea parintelui sau parintilor. Daca numai unul dintre parinti solicita redobandirea, este necesar, in situatiile prevazute de lege, consimtamantul celuilalt parinte. Pentru copilul care a implinit 14 ani este necesar si consimtamantul acestuia.

Redobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu schimba automat cetatenia celuilalt sot.

In cat timp se solutioneaza cererea?

Pentru cererile art. 10 si 11, dispozitiile actuale ale Legii cetateniei prevad aplicarea termenului in care Comisia intocmeste raportul privind verificarea conditiilor: cel mult 2 ani de la inregistrarea cererii la secretariatul tehnic al Comisiei.

Termenul poate fi prelungit cu timpul necesar in mod rezonabil pentru verificarea autenticitatii unor inscrisuri sau a veridicitatii faptelor atestate, dar legea limiteaza aceasta prelungire la cel mult 6 luni.

Acesta este cadrul legal pentru verificarea cererii, nu o promisiune ca fiecare dosar va primi ordinul final exact la implinirea termenului. Solicitarile de completare si verificarile necesare trebuie tratate cu atentie.

Ce se intampla dupa ce ai depus dosarul?

1. Cererea este inregistrata si ajunge la Comisia pentru cetatenie.
2. Sunt solicitate verificarile necesare privind indeplinirea conditiilor legale.
3. Comisia analizeaza documentele si poate solicita completarea dosarului sau alte informatii.
4. Daca sunt indeplinite conditiile, Comisia formuleaza propunerea, iar aprobarea se face prin ordin al presedintelui ANC.
5. Ordinul este comunicat solicitantului.
6. Dupa aprobarea cererii urmeaza depunerea juramantului de credinta, atunci cand acesta este obligatoriu.

Daca cererea este respinsa, ordinul de respingere poate fi atacat, potrivit informatiilor oficiale eConsulat si legii, in 15 zile de la comunicare la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Bucuresti. O noua cerere poate fi depusa dupa 6 luni de la respingerea celei anterioare.

Cand devii efectiv cetatean roman?

Legea stabileste ca cetatenia romana se acorda sau se redobandeste la data depunerii juramantului de credinta, pentru persoanele carora li se aplica aceasta obligatie.

Pentru ordinele comunicate in regimul actual, juramantul trebuie depus in termen de un an de la comunicarea ordinului de acordare sau redobandire. Informatiile consulare actuale confirma termenul de un an pentru ordinele comunicate incepand cu 29 iulie 2024.

Dupa finalizarea procedurii de cetatenie si indeplinirea conditiilor pentru documentele romanesti, poate deveni relevant si pasaportul romanesc. Redobandirea cetateniei si eliberarea pasaportului sunt insa proceduri distincte.

Ce greseli sa eviti cand pregatesti dosarul?

• sa alegi art. 10 sau art. 11 fara sa verifici situatia fostului cetatean roman si gradul de rudenie;
• sa presupui ca locul nasterii unui ascendent dovedeste singur fosta cetatenie romana;
• sa depui extrase de stare civila mai vechi decat limita aplicabila de 2 ani;
• sa ignori diferentele de nume, prenume sau localitate dintre documentele aceleiasi persoane;
• sa nu pregatesti documentele pentru toate verigile genealogice necesare pana la fostul cetatean roman;
• sa omiti cazierul unui stat a carui cetatenie o detii sau, cand este cerut, al statului de resedinta;
• sa confunzi copia simpla cu copia legalizata ori sa omiti traducerea, apostila sau supralegalizarea atunci cand sunt necesare;
• sa ignori dovada limbii romane si termenul tranzitoriu din 2027 daca nu te incadrezi intr-o exceptie;
• sa presupui ca dosarul poate fi depus integral online fara prezentare personala;
• sa ratezi termenul pentru juramant dupa aprobarea cererii.

Cum pregatesti dosarul pas cu pas?

1. Stabileste daca esti fost cetatean roman sau descendent si determina gradul de rudenie.
2. Verifica daca situatia se incadreaza la art. 10 sau art. 11.
3. Construieste lantul actelor de stare civila dintre tine si fostul cetatean roman.
4. Verifica schimbarile de nume, casatoriile, divorturile si diferentele dintre inscrisuri.
5. Obtine extrasele de stare civila in termenul de valabilitate documentara cerut pentru dosar.
6. Pregateste pasaportul, actul de identitate, cazierele si celelalte documente aplicabile.
7. Verifica pentru fiecare act strain daca sunt necesare apostila sau supralegalizarea si traducerea legalizata.
8. Pregateste dovada limbii romane daca nu esti exceptat si tine cont de termenul tranzitoriu aplicabil in 2026.
9. Daca incluzi minori, pregateste actele lor si consimtamantul cerut de lege.
10. Alege depunerea la ANC sau, daca ai domiciliul ori resedinta legala in strainatate, la consulatul roman competent.
11. Prezinta-te personal pentru depunerea cererii si preluarea datelor biometrice.
12. Urmareste comunicarile ANC si raspunde solicitarilor de completare a dosarului.

Daca locuiesti in strainatate si ai nevoie separat de documente privind antecedentele din Romania, procedura pentru cazierul judiciar din strainatate explica variantele disponibile pentru obtinerea cazierului romanesc. Pentru dosarul de cetatenie trebuie urmarita insa lista specifica art. 10 sau 11 si situatia personala a solicitantului.