Mostenirea banilor din Pilonul II 2026 - cum cer mostenitorii plata pensiei private

Banii acumulati in Pilonul II nu se pierd la decesul participantului. Daca persoana moare inainte de transferul activului personal net catre un fond de plata a pensiilor private, mostenitorii sai au calitatea de beneficiari, iar fiecaruia ii revine cota stabilita prin documentele succesorale.

Cererea nu se depune la Casa de Pensii, ci la administratorul fondului de pensii administrat privat la care a contribuit persoana decedata. Pentru plata efectiva trebuie mai intai stabilita calitatea de mostenitor si cota care revine fiecarui beneficiar.

Ce se intampla cu Pilonul II dupa deces?

Legea nr. 411/2004 prevede ca, in cazul decesului unui participant inainte de transferul activului personal net catre un fond de plata a pensiilor private, pentru fiecare beneficiar se deschide un cont la ultimul fond la care a contribuit participantul decedat, in care sunt transferate activele cuvenite acestuia.

Beneficiarul este mostenitorul participantului, potrivit regulilor succesorale. Prin urmare, soldul Pilonului II nu revine automat unei singure rude si nu se imparte dupa o regula stabilita de administratorul fondului: calitatea de mostenitor si cota-parte trebuie dovedite prin documentele succesorale.

Cum identifici fondul Pilon II al persoanei decedate?

Primul pas este identificarea ultimului fond de pensii administrat privat la care a contribuit persoana decedata. Verifica documentele acesteia, informarile anuale primite de la administrator si orice document referitor la contul Pilon II.

ASF pune la dispozitia participantilor instrumentul oficial „Afla la ce fond de pensii esti!”, prin care poate fi verificata apartenenta la un fond Pilon II. Pentru un participant decedat, mostenitorul nu trebuie sa presupuna ca poate utiliza datele persoanei decedate in acel formular ca si cum ar fi participantul. Daca administratorul nu poate fi identificat din documentele ramase, este prudent sa soliciti ASF informatii privind modalitatea prin care un mostenitor poate identifica fondul, prezentand calitatea in care formulezi solicitarea.

Daca vrei sa intelegi separat cum se verifica apartenenta si contributiile unei persoane care este in viata, consulta procedura despre verificarea contributiilor la Pilonul II.

Norma ASF nr. 27/2017 prevede si un mecanism de informare dupa deces: dupa ce administratorul primeste prin institutiile de evidenta informatia privind decesul, acesta trebuie sa informeze beneficiarii cunoscuti care nu au solicitat drepturile. Daca nu detine date despre beneficiari, informarea este trimisa la ultima adresa de domiciliu sau de corespondenta a participantului decedat. Daca niciun beneficiar nu solicita plata, informarea este retransmisa anual timp de 3 ani.

Ce acte trebuie sa depuna mostenitorul?

Conform Normei ASF nr. 27/2017, in forma consolidata verificata in 2026, fiecare beneficiar care solicita plata depune la administrator documentele aplicabile situatiei sale:

• cererea de plata;
• certificatul de deces al participantului;
• certificatul de mostenitor/legatar, certificatul de mostenitor suplimentar, actul de partaj voluntar sau hotararea judecatoreasca definitiva, dupa caz, din care rezulta calitatea de mostenitor/legatar si cota-parte din activul personal net;
• actul de identitate sau pasaportul beneficiarului, valabil la data depunerii cererii;
• certificatul de nastere al beneficiarului minor, daca este cazul;
• procura speciala autentica, daca cererea este depusa prin mandatar;
• documentul privind numarul de identificare fiscala pentru persoana fizica fara CNP, daca este cazul;
• certificatul de incadrare in grad de handicap grav sau accentuat, daca beneficiarul se afla in aceasta situatie.

Daca alegi plata prin virament bancar, documentatia se completeaza cu extrasul de cont sau alt document bancar care confirma titularul si codul IBAN.

Poti cere banii doar cu certificatul de deces?

Certificatul de deces nu este suficient pentru plata catre un mostenitor. Administratorul trebuie sa poata stabili atat calitatea de beneficiar, cat si cota-parte care ii revine. De aceea este necesar unul dintre documentele succesorale prevazute de norma.

Cererea poate fi trimisa online sau prin posta?

Norma permite mai multe forme de transmitere, dar conditiile documentelor difera.

• Depunere directa: cererea si documentele pentru care norma cere originalul sunt prezentate administratorului in forma prevazuta de reglementare, iar acesta pastreaza copiile dupa verificarea conformitatii, acolo unde este cazul.
• Prin posta sau curier: cererea se transmite in original, iar documentele succesorale, procura si celelalte documente pentru care norma o cere se transmit in copie legalizata; celelalte documente prevazute de norma se transmit in copie.
• Electronic: este permisa transmiterea prin mijloace electronice in conditiile prevazute de norma, inclusiv cu semnatura electronica calificata pentru cererea beneficiarului si documente semnate electronic calificat de institutiile competente pentru actele pentru care norma prevede aceasta forma.

Prin urmare, procedura are o ruta electronica reglementata, dar nu inseamna simpla trimitere a unor fotografii sau scanari obisnuite pentru documentele pentru care sunt cerute semnaturi electronice calificate.

Cum poti primi banii mosteniti din Pilonul II?

Beneficiarul are doua tipuri principale de optiuni, in functie de situatia sa.

1. Cumularea conturilor daca esti participant la Pilonul II

Daca mostenitorul are el insusi calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat, poate opta pentru cumularea conturilor. Administratorul verifica aceasta calitate.

Daca beneficiarul participa la alt fond Pilon II, contravaloarea cotei sale este transferata in contul personal de la acel fond. Daca participa la acelasi fond ca persoana decedata, cota cuvenita este transferata direct in contul sau, sub forma de unitati de fond. Transferul se efectueaza in 30 de zile de la solicitare, pe baza documentatiei cerute de norma.

2. Plata banilor catre mostenitor

Indiferent daca mostenitorul este sau nu participant la Pilonul II, acesta poate solicita:

• plata unica a cotei-parti care ii revine; sau
• plati esalonate, pe o perioada de maximum 5 ani.

Norma defineste plata esalonata prin rate lunare egale de minimum 500 lei, cu exceptia ultimei rate, care poate fi o rata reziduala. Din sumele platite se scad deducerile legale si, dupa caz, comisioanele bancare ori taxele postale.

In cat timp primeste mostenitorul banii?

Pentru plata unica, administratorul trebuie sa efectueze plata in 30 de zile de la depunerea documentatiei complete.

Daca documentele sunt incomplete, ilizibile, lipsesc sau au fost depuse intr-o forma necorespunzatoare, administratorul solicita completarea ori inlocuirea lor. In aceasta situatie, termenul se intrerupe si un nou termen incepe sa curga de la depunerea documentatiei complete.

Pentru platile esalonate, sumele sunt achitate conform graficului stabilit de administrator. Norma stabileste data de 10 a fiecarei luni pentru dosarele eligibile in conditiile prevazute de reglementare.

Ce suma primeste fiecare mostenitor?

Fiecare beneficiar primeste cota-parte care ii revine conform documentului succesoral. Administratorul nu imparte arbitrar soldul intre rude.

Norma prevede ca administratorul plateste fiecarui beneficiar cota sa din valoarea cea mai mare dintre activul personal net al participantului decedat, calculat potrivit regulilor aplicabile, si valoarea rezultata din aplicarea garantiilor prevazute in prospect.

Valoarea efectiva nu trebuie confundata cu totalul contributiilor istorice virate. Activul personal este legat de numarul de unitati de fond detinute si de valoarea acestora.

Exista o taxa pentru ridicarea banilor din Pilonul II?

Legea si Norma ASF analizate nu stabilesc o taxa de depunere a cererii catre administrator pentru revendicarea cotei mostenite. Pot exista insa costuri distincte care nu reprezinta o taxa a Fondului Pilon II, precum costurile actelor succesorale sau legalizarilor, iar din plata efectuata de administrator pot fi scazute deducerile legale si comisioanele bancare ori taxele postale aplicabile.

Costurile procedurii succesorale depind de situatia concreta si nu trebuie confundate cu o taxa perceputa de administratorul Pilonului II.

Cum se solicita banii daca mostenitorul este minor?

Pentru beneficiarul minor, cererea este semnata, dupa caz, de ocrotitorul legal sau de curatorul desemnat. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa semneaza cererea impreuna cu ocrotitorul legal sau curatorul, conform normei.

Plata activului mostenit se efectueaza intr-un cont bancar deschis pe numele minorului sau prin mandat postal la adresa de domiciliu a minorului.

Ce se intampla daca exista mai multi mostenitori?

Fiecare beneficiar are propriul drept asupra cotei stabilite prin succesiune. Administratorul deschide cate un cont pentru fiecare beneficiar si transfera unitatile de fond corespunzatoare cotei acestuia.

Fiecare mostenitor poate formula cererea pentru drepturile sale si isi poate exercita optiunea permisa de lege. Existenta mai multor beneficiari nu inseamna ca intreaga suma trebuie platita unei singure persoane.

Mostenirea Pilonului II este acelasi lucru cu pensia de urmas?

Nu. Sunt drepturi diferite. Mostenirea activului Pilon II priveste suma acumulata in contul individual de pensie administrata privat al persoanei decedate. Pensia de urmas apartine sistemului public si are propriile conditii de acordare.

Daca decesul creeaza si dreptul la pensie de urmas, consulta separat procedura pentru pensia de urmas. Pentru cheltuielile imediate generate de deces poate fi relevant si ajutorul de deces.

Ce faci concret pentru a mosteni banii din Pilonul II?

1. Verifica daca persoana decedata avea Pilon II si identifica administratorul ultimului fond la care a contribuit.
2. Finalizeaza documentatia succesorala astfel incat sa rezulte calitatea de mostenitor si cota-parte care iti revine.
3. Contacteaza administratorul fondului si obtine formularul sau cererea de plata aplicabila.
4. Pregateste certificatul de deces, documentul succesoral, actul de identitate si celelalte documente aplicabile situatiei tale.
5. Alege intre cumularea conturilor, daca esti participant la Pilonul II, sau plata unica/platile esalonate.
6. Daca alegi viramentul bancar, adauga documentul care confirma IBAN-ul si titularul contului.
7. Depune documentatia in forma admisa de Norma ASF: direct, prin posta/curier sau electronic, cu respectarea cerintelor specifice fiecarei variante.
8. Daca administratorul solicita completari, transmite-le cat mai repede; termenul de plata curge din nou de la momentul in care documentatia este completa.

Ce greseli trebuie sa eviti?

• Nu confunda Pilonul II cu pensia publica de urmas.
• Nu cere plata numai pe baza certificatului de deces; administratorul trebuie sa poata verifica si calitatea de mostenitor, si cota care iti revine.
• Nu presupune ca sotul supravietuitor sau un copil primeste automat intregul cont; impartirea rezulta din documentele succesorale.
• Nu trimite simple scanari prin e-mail atunci cand norma cere documente intr-o anumita forma sau semnatura electronica calificata.
• Daca alegi viramentul, verifica atent ca documentul bancar sa confirme IBAN-ul si titularul.
• Nu confunda termenul de 30 de zile pentru plata sau transfer cu durata procedurii succesorale; sunt etape distincte.

Se pierd banii daca mostenitorul afla tarziu de Pilonul II?

Legea nr. 411/2004 prevede ca dreptul participantilor si beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private este imprescriptibil. In plus, Norma ASF obliga administratorul sa informeze beneficiarii cunoscuti si, daca nu exista solicitari, sa retransmita anual informarea timp de 3 ani.

Ce trebuie stiut despre noua lege a platii pensiilor private?

La data verificarii acestei proceduri, 19 septembrie 2026, regulile de mai sus sunt cele aplicabile procedurii de mostenire analizate, in baza Legii nr. 411/2004 si a Normei ASF nr. 27/2017, in forma consolidata.

Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private a fost publicata la 5 ianuarie 2026, dar Portalul Legislativ indica 5 ianuarie 2027 ca data intrarii sale in vigoare. Prin urmare, regulile viitoare ale sistemului de plata nu trebuie aplicate anticipat unei cereri formulate in septembrie 2026.