Plata cu cardul pe care nu o recunosti 2026 – cum contesti tranzactia la banca

Daca vezi in cont o plata pe care nu ai autorizat-o, actioneaza imediat. Notifica banca sau prestatorul de servicii de plata despre operatiunea necunoscuta si, daca exista riscul ca instrumentul de plata sa fie folosit din nou fara drept, solicita blocarea acestuia. Legea nr. 209/2019 obliga utilizatorul sa anunte fara intarziere nejustificata pierderea, furtul, folosirea fara drept a instrumentului de plata sau orice alta utilizare neautorizata.

Aceasta procedura priveste situatia in care sustii ca nu ti-ai dat consimtamantul pentru plata. Este diferita de cazul in care ai autorizat plata catre un comerciant, dar nu ai primit produsul sau serviciul ori exista un litigiu comercial. Pentru astfel de situatii este relevanta separat procedura de chargeback pentru plata cu cardul.

Ce faci imediat cand vezi o tranzactie pe care nu o recunosti?

1. Verifica operatiunea: suma, data, comerciantul sau denumirea afisata si contul ori cardul afectat.
2. Anunta imediat banca sau prestatorul de servicii de plata ca nu recunosti si nu ai autorizat operatiunea.
3. Daca exista riscul utilizarii in continuare a cardului sau a altui instrument de plata, cere blocarea acestuia prin mijloacele puse la dispozitie de prestator.
4. Contesta explicit operatiunea ca neautorizata si pastreaza confirmarea notificarii sau numarul cererii/reclamatiei, daca prestatorul il furnizeaza.
5. Verifica istoricul contului pentru alte operatiuni pe care nu le recunosti si semnaleaza-le separat.

Prestatorul care emite instrumentul de plata trebuie sa asigure in orice moment mijloace corespunzatoare pentru notificarea pierderii, furtului sau folosirii fara drept si trebuie sa impiedice utilizarea instrumentului dupa notificare.

In cat timp trebuie sa contesti plata neautorizata?

Art. 169 din Legea nr. 209/2019 prevede ca operatiunea poate fi corectata daca o semnalezi prestatorului fara intarziere nejustificata, dar nu mai tarziu de 13 luni de la data debitarii.

Limita de 13 luni nu inseamna ca este recomandat sa astepti. Obligatia este sa notifici fara intarziere nejustificata dupa ce ai constatat operatiunea. Termenul de 13 luni nu se aplica atunci cand prestatorul nu si-a indeplinit obligatia de a furniza sau pune la dispozitie informatiile despre operatiune, in conditiile prevazute de lege.

Cand trebuie banca sa iti dea banii inapoi?

Pentru o operatiune de plata neautorizata, art. 173 din Legea nr. 209/2019 stabileste ca prestatorul de servicii de plata al platitorului trebuie, ca regula, sa ramburseze suma imediat sau cel tarziu la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare dupa ce a constatat sau a fost notificat cu privire la operatiune.

Daca este cazul, prestatorul trebuie si sa readuca acel cont de plata in situatia in care s-ar fi aflat daca operatiunea neautorizata nu ar fi fost efectuata, iar data valutei creditarii nu trebuie sa fie ulterioara datei la care suma a fost debitata.

Cand nu se aplica rambursarea imediata?

Legea prevede o exceptie atunci cand prestatorul are motive rezonabile sa suspecteze ca a fost comisa o frauda si comunica aceste motive, in scris, autoritatii nationale competente.

De aceea, termenul pana la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare nu trebuie prezentat ca o garantie absoluta de restituire in orice situatie. Se aplica regula legala privind operatiunea neautorizata, impreuna cu exceptiile prevazute de lege.

Daca banca spune ca plata a fost autentificata, inseamna ca ai autorizat-o?

Nu automat. Daca negi ca ai autorizat operatiunea, Legea nr. 209/2019 prevede ca prestatorul trebuie sa demonstreze ca operatiunea a fost autentificata, inregistrata corect, introdusa in conturi si nu a fost afectata de o defectiune tehnica sau de alte deficiente ale serviciului.

Mai important, legea precizeaza ca folosirea in sine a unui instrument de plata, chiar daca a fost inregistrata de prestator, nu este in mod necesar suficienta pentru a demonstra ca ai autorizat operatiunea, ca ai actionat fraudulos ori ca ti-ai incalcat obligatiile intentionat sau din neglijenta grava.

Sarcina probei privind frauda sau neglijenta grava a utilizatorului revine prestatorului de servicii de plata.

Poti suporta o parte din pierdere?

In anumite situatii, da. Art. 179 din Legea nr. 209/2019 prevede ca platitorul poate fi obligat sa suporte consecintele financiare ale unor operatiuni neautorizate rezultate din utilizarea unui instrument de plata pierdut, furat sau folosit fara drept, pana la cel mult 30 de euro sau echivalentul in lei, daca nu a actionat fraudulos si nu si-a incalcat intentionat obligatiile prevazute de lege.

Aceasta limita nu se aplica automat tuturor cazurilor. Legea prevede situatii in care platitorul nu suporta consecinte financiare, inclusiv pentru operatiunile efectuate dupa notificarea pierderii, furtului sau folosirii fara drept si in alte cazuri expres prevazute la art. 177.

In schimb, daca pierderile au fost provocate prin frauda utilizatorului sau prin nerespectarea intentionata ori din neglijenta grava a obligatiilor sale privind instrumentul de plata si elementele de securitate, legea prevede ca acesta poate suporta toate pierderile legate de operatiunile neautorizate.

Ce se intampla cu platile facute dupa ce ai anuntat banca?

Daca nu ai actionat fraudulos, legea prevede ca nu suporti consecintele financiare rezultate din folosirea instrumentului pierdut, furat sau folosit fara drept dupa notificarea prestatorului conform obligatiei legale.

Acesta este unul dintre motivele pentru care este important sa anunti imediat problema si sa pastrezi o dovada a notificarii. La cerere, prestatorul trebuie sa iti puna la dispozitie mijloacele de a dovedi, timp de 18 luni de la notificare, ca ai facut notificarea respectiva.

Ce pregatesti cand contesti tranzactia?

Legea stabileste drepturile privind notificarea si corectarea operatiunii, dar modul operational prin care banca primeste contestatia poate diferi de la un prestator la altul. Foloseste canalul oficial indicat de banca pentru operatiuni neautorizate si furnizeaza date suficiente pentru identificarea tranzactiei.

Este util sa ai la indemana:

• identificarea contului sau cardului afectat, fara a transmite inutil datele complete ale cardului prin canale nesigure;
• data si suma operatiunii contestate;
• denumirea sub care apare operatiunea in extras sau aplicatie;
• precizarea clara ca nu ai autorizat operatiunea;
• data la care ai constatat problema;
• dovada notificarii anterioare, daca ai anuntat deja pierderea, furtul sau folosirea fara drept a instrumentului;
• alte informatii sau dovezi relevante solicitate justificat pentru analiza cazului.

Tranzactie neautorizata sau chargeback: care este diferenta?

Diferenta esentiala este consimtamantul. O operatiune este autorizata numai daca platitorul si-a exprimat consimtamantul pentru executarea ei. Daca sustii ca nu ai dat acel consimtamant, discutia priveste regulile legale pentru operatiuni de plata neautorizate.

Daca tu ai efectuat si autorizat plata, dar comerciantul nu a livrat produsul, serviciul nu a fost prestat ori exista alta problema comerciala, nu trebuie presupus automat ca operatiunea este neautorizata. In functie de situatie, poti verifica recuperarea banilor pentru o comanda online nelivrata sau procedura de chargeback.

Ce faci daca banca nu rezolva contestatia?

Pentru respectarea drepturilor consumatorilor prevazute de legislatia serviciilor de plata, Legea nr. 209/2019 permite consumatorilor sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. ANPC are o structura dedicata produselor si serviciilor financiare si pune la dispozitie un portal electronic pentru reclamatiile consumatorilor.

Daca ai nevoie de o reclamatie catre autoritatea pentru protectia consumatorilor, poti consulta procedura pentru depunerea unei reclamatii ANPC online.

Pentru un diferend individual cu banca exista si mecanismul de solutionare alternativa prin CSALB. Procedura separata explica cum ceri solutionarea unui litigiu cu banca prin CSALB. Aceste cai nu schimba necesitatea de a anunta rapid prestatorul despre operatiunea neautorizata.

Ce greseli trebuie sa eviti?

• Nu amana notificarea doar pentru ca legea mentioneaza limita maxima de 13 luni; regula este notificarea fara intarziere nejustificata.
• Nu confunda o plata pe care ai autorizat-o, dar pentru care ai un litigiu cu comerciantul, cu o operatiune pe care nu ai autorizat-o deloc.
• Nu continua sa folosesti un instrument despre care ai motive sa crezi ca este compromis fara sa anunti prestatorul.
• Nu sterge extrasul, notificarile sau alte informatii care identifica operatiunea contestata.
• Nu comunica PIN-ul, parolele, codurile de autentificare sau alte elemente de securitate unei persoane care te contacteaza pretinzand ca investigheaza frauda.